tag:blogger.com,1999:blog-2063951994636415679.post6213954091197279419..comments2022-07-15T11:34:33.347+03:00Comments on Run for Peace. Inner Peace: Despre carte...Unknownnoreply@blogger.comBlogger3125tag:blogger.com,1999:blog-2063951994636415679.post-22356967139885973512012-03-27T14:06:25.844+03:002012-03-27T14:06:25.844+03:00Am citit cartea, am prins mesajul... citind-o m-am...Am citit cartea, am prins mesajul... citind-o m-am gandit imediat la cercetasie.<br /><br />Dupa ce am jucat fotbal mai multi ani la rand am descoperit cercetasia. Foarte pe scurt - tabara de cercetasi se face in fiecare an, vara. Acolo cercetasii intre 12 si 17 ani sunt impartit pe 'patrule' de cate 4-7 baieti (impartirea se face pe orase si fiecare patrula are un nume si un strigat. Cercetasie nu consta in doar o tabara pe an, patrula se vede odata la 2-3 saptamani in oras sau iese la munte, in drumetie.<br /><br />Cand incepe tabara fiecare patrula isi primeste cortul pe care il monteaza in puncte diametral opuse (fata de cortul metrizei/sefilor) nu foarte aproape de acestea - nu e contact vizual. <br />Fiecare patrula are cate un sef de patrula care da responsabilitati, astfel din prima zi fiecare cercetasi isi stie atributiile (secund,bucatar,fochist,inginer... etc)<br />In primele 2-3 zile, pe langa masele de pranz si seara (pe care cercetasii le gatesc singuri, la foc; masa de dimineata e la comuna), trebuie facute constructiile... coltul de patrula devine "casa" cercetasilor, trebuie sa aiba masa, scaune, un colt spiritual, uscator pentru haine, 2 vetre, groapa de gunoi menajer, sac de gunoi prins in copac, wc si nelipsitul sant in jurul cortului. Toate aceste constructii sunt facute folosind DOAR lemnele cazute, fara cuie de metal - sunt puse la dispozitie fierastrae, topoare, lopeti, un tarnacop...etc ... si muuuulti metri de sfoara si cordelina pentru legaturi (pe langa noduri se mai folosesc si cuie de lemn sau imbinari simple)<br />Pe langa concursul de constructii, in celelalte zile, pe langa alteliere de cateheza, orientare, bucatarie si alimentatie... se mai fac si trasee de orientare, concursuri de bucatarie, jocuri...<br />Fiecare seara este animata pe rand, de cate una din patrule, care face 'veghea' - atmosfera este foarte destinsa, se fa jocuri, cantece de munte... etc.<br />Toata tabara este de fapt o competite intre cele doua (sau mai multe) patrule.<br /><br />De-a lungul unei tabere se leaga prietenii de lunga durata. O tabara este importanta in formarea unui copil, cel putin asa a fost in pivinta mea: acolo am invatat foarte multe - pe langa lucruri tehnice (legate de munte: orientare, reguli - chiar este o deviza cercetaseasca 'lasa lumea mai frumoasa decat ai gasit-o' - evident, si locul unde campam la fel :)) dar am invatat si sa ma bucur de fiecare clipa in natura si sa ma automotivez. <br /><br />Rugaciunea cercetasului, scrisa de Sf. Ignatiu de Loyola, este:<br />“Doamne, invata-ma sa fiu generos,<br />sa te servesc precum tu meriti,<br />sa daruiesc fara gandul la ranire,<br />sa lucrez fara a cauta odihna,<br />sa ma daruiesc fara a astepta alta recompensa<br />decat pe aceea, ca am implinit Sfanta ta vointa.”<br /><br />Emanuel<br />http://soparla.wordpress.com/2011/08/01/cercetasii-romani-uniti-tabara-de-vara/Emanuelhttp://soparla.wordpress.com/noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-2063951994636415679.post-28969672813454175022012-02-28T11:17:53.721+02:002012-02-28T11:17:53.721+02:00Tudor,
Mi-am facut curaj si voi incepe sa scriu… ...Tudor,<br /><br />Mi-am facut curaj si voi incepe sa scriu… sa-i zicem “radiografia” unei carti…careia din fericire nu i-am gasit puncte slabe…mi-a placut si m-a relaxat, m-a bucurat si m-a pregatit pentru noi “lupte”.<br /><br />Acum tu vei spune din nou ca toti cei care au citit ti-au dat un feedback pozitiv…mi se pare normal…sunt oameni care s-au bucurat sa-ti descopere “aventura”, sa traiasca alaturi de tine si sa rezoneze cu tot ce ne-ai povestit.<br /><br />Mi-a placut stilul tau de a scrie, o relatare curata, sincera, explicita si cu un tel direct transmis: sportul..un mod de avea o viata mai buna, de a ne intelege mai usor, de a ne accepta si in acelasi moment de a ne determina sa fim mai buni pentru noi si pentru ceilalti.<br /><br />Te felicit pentru tot ce ai facut pana acum…imi este clar ca ultimii ani ti-au schimbat mult viata…te-au disciplinat si te-au facut sa depasesti cu mult felul in care il percepeai pe Tudor in august 1994…<br /><br />Eu sunt o persoana f implicata si daca fac ceva, traiesc cu tot sufletul acel moment …la fel si cu cartile(de multe ori refugiul meu)..asa am citit si aceasta carte, mai ales ca pot sa stresez si autorul cu dilemele mele legate de ea :)<br /><br />Am simtit tristetea ta de la Balea si m-am necajit…dar te-am si incurajat pentru urmatoarele competitii, parca am inghetat simtind prin adidasi zapada de la Lacul Avrig si m-am bucurat pentru competitia vietii tale…imi este foarte clar ca data de 7 august e o sarbatoare pentru tine…<br /><br />RalucaRalucanoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-2063951994636415679.post-60119502964082377092012-02-21T12:34:23.272+02:002012-02-21T12:34:23.272+02:00Traduc cartea lui Tudor. Imi vine sa las balta tra...Traduc cartea lui Tudor. Imi vine sa las balta traducerea, sa-mi incalt pantofii de sport si sa o tai de acasa, fara sa stiu exact incotro. Imi doresc doar sa alerg. Simt ca asta ar putea sa ma elibereze de stress-ul acumulat in ultimii ani. Senzatii dintre cele mai diverse se pravalesc peste mine. Traducind capitolul dedicat Triatlonului de la Leipzig imi amintesc anii studentiei la Leipzig unde, de altfel, l-am cunoscut pe Tudor, imi amintesc ziua de duminica in care m-a dus prin parcul unde se antrena, entuziasmul cu care imi dadea detalii despre cum si de ce se antrena. Mai traduc un rind-doua si ma trezesc din nou sub asediul amintirilor. Crimpeie decupate din istoria care ne leaga imi incetoseaza mintea si privirea, ma ridic de la computer si ma indrept spre frigider doar ca sa fac ceva. Acolo nu gasesc nimic “corespunzator”: imi dau seama ca, in mod subit, sortez alimentele dupa “modelul Tudor”, realizez ca nu am nici portocale, nici banane, in schimb descopar o halca de sunca luata de la un tirg de produse bio, care insa instantaneu intra in dizgratie. Ma uit pe geam, apoi ma asez la computer, nu am stare, ma ridic sa-mi inspectez pantofii de alergat (luati din Leipzig, a propos), decid ca am nevoie de altii mai buni si zabovesc ceva vreme pe internet cautind pantofi care sa imi protejeze mai bine genunchii deja cam uzati. Nu ma incumet sa ies din casa pentru a alerga prin frig si zapada, gindul ca as putea sa alunec si sa imi rup vreo mina sau picior ma handicapeaza. Revin la computer, trag de mine pentru a inainta cu inca o runda, pardon, pagina, iar la un moment dat imi amintesc formula prin care il “recompensam” pe Tudor dupa fiecare din concursurile descrise in carte atunci cind auzeam cit a alergat, pedalat, inotat si in cit timp: “Tu nu esti sanatos!”. Constat ca propozitia asta nu mai imi iese din cap, se repeta ca un ecou, ceea ce ma enerveaza la culme. Mi-e rusine ca am fost “capabila” sa-i vorbesc in acel fel, daca as avea boabe de porumb la indemina probabil ca m-as aseza cu genunchii oricum subreziti pe ele ca gest de penitenta, cum faceam in copilarie. Asa nu-mi ramine decit sa sper ca nu s-a suparat pe mine si promit solemn si public macar sa il iau cu mine la magazin atunci cind voi achizitiona noii pantofi de alergare.Adriananoreply@blogger.com