sâmbătă, 3 octombrie 2015
joi, 24 septembrie 2015
Despre Maratonul Piatra Craiului
Ieri,
23.09.2015, am vazut proiectia filmului “MPC – Flying on the rocks”, care a
avut loc intr-o sala de escalada, in Bucuresti. Ceea ce am trait ieri poate fi
foarte usor comparat cu ceea ce simt atunci cand merg la biserica, la Sfanta
Liturghie. Incercand sa ma concentrez la ceea ce se intampla, mintea imi fugea
uneori in alta parte, fiind deranjat cand de zgomotele exterioare, cand de
oamenii ce treceau printre randuri, cand de telefonul
mobil.
Filmul
despre Maratonul Piatra Craiului (MPC) este emotionant. Este cu si despre
oameni pasionati de alergarea pe munte si iubitori ai muntelui. Dupa terminarea
filmului, Lucian Clinciu, organizatorul MPC ne-a spus cateva cuvinte. A vorbit
precum in preot, plin de har. A vorbit din suflet. Cuvintele lui au fost dure,
dar adevarate. La sfarsit, asa cum credinciosii stau la rand sa primeasca
anafura, am primit si noi de la Lucian cate un CD cu acest film.
Lucian
este un marturisitor. Din punctul meu de vedere, el nici nu ar trebui sa
vorbeasca. Tot ceea ce face el, este o marturie vie a relatiei intime pe care o
are cu natura in general si cu muntele in mod special. Probabil tocmai de aceea
am simtit precum un soc cuvintele lui. Un om care traieste o relatie vie (cu
natura sau cu Dumnezeu), nu are cum sa nu miste inimile si mintile oamenilor
care il asculta. Asemenea lui Lucian, au fost si marturisitorii de credinta.
Minunile sfintilor constituie, spre exemplu, o manifestare, o marturie a unei
relatii personale si adevarate cu Dumnezeu. In secolul trecut, intr-o perioada
atat de tulbure si apasatoare pentru Biserica, au trait oameni care au fost, sunt
si vor fi, repere pentru orice cautator onest de Dumnezeu. Cand spun cautator
nu ma refer la cautarea unor argumente, deoarece “religia nu poate fi inteleasa
decat prin traire”, dupa cum spunea Parintele Pavel Florensky. As putea aminti
aici doar cateva nume (pentru mai multe detalii, vezi Adrian Lemeni,
Apologetica ortodoxa, vol II):
-
Arhiepiscopul Luca al Crimeei a fost deopotriva chirurg si preot. Intrebat
fiind la un moment dat “cum este posibil ca dumneavoastra sa credeti in
Dumnezeu parinte chirurg? L-ati vazut vreodata pe Dumnezeul dumneavoastra?”, parintele
a raspuns: “Pe Dumnezeu, intr-adevar nu L-am vazut niciodata, dar am facut
operatii pe creier si nu am vazut minte acolo inauntru. Si nici constiinta nu
am vazut!”
-
Parintele Dumitru Staniloae, sublinia faptul ca transmiterea credintei nu se
face printr-o cultura sau stiinta impresionanta, ci este favorizata de
intalnirea concreta cu un om care exprima certitudinea si puterea de viata a
credintei. Certitudinea din altul naste certitudinea in noi.
-
Parintele Ilarion Felea, arata ca in fata asaltului fortelor intunericului
asupra credintei exista o singura solutie, si anume depasirea inselarii cere se
face prin amanare: “Frate draga, trezeste-te, reculege-te! Astazi! Astazi
incepe viata cea noua. Astazi e calendarul lui Dumnezeu. Maine e calendarul
Satanei. Acum, desteapta-te cela ce dormi si te va lumina Hristos”
Prin felul lui de a trai, Lucian
inspira, motiveaza si ii lumineaza pe cei din jurul sau. Pilda amintita de el
in discursul sau merita a fi amintita: Un fermier castiga mereu, cu recoltele
sale, la concursurile la care participa. Dorind sa afle mai multe despre acest
fermier, un jurnalist l-a vizitat si, spre surprinderea sa, l-a gasit impartind
semintele sale cele mai bune vecinilor sai. L-a intrebat de ce face asta?
Raspunsul fermierului a fost neasteptat: Impart semintele mele si vecinilor mei,
pentru ca daca ei vor avea pamantul arat si ingrijit, eu nu voi fi inconjurat
de buruieni si astfel pamanturile mele vor putea da in continuare cele mai bune
recolte!
Prin intermediul Maratonului PiatraCraiului, Lucian nu face nimic altceva decat sa imparta semintele sale cele mai bune. El pune cate o
samanta in sufletul participantilor, alergatori si voluntari deopotriva.
Voi merge si in acest an la Zarnesti,
pentru a participa la cea de-a X-a editie a acestui concurs, in primul rand
pentru a marturisi relatia de prietenie care exista intre mine si Lucian,
pentru a marturisi ca iubesc muntele, ca sunt un alergator montan, dar si
pentru a fi in comuniune cu ceilalti participanti. Impreuna suntem o mare
familie!
In
al doilea rand, voi fi prezent la standul Cozia Mountain Run, un concurs care a
luat nastere datorita samantei sadite de Lucian in mine de-a lungul anilor,
prin participarea mea la MPC. Poate nu voi fi tot timpul la stand, dar important
este sa fiu prezent acolo, asemenea lui Marian care a venit ieri si a ramas
doar cateva minute la inceputul filmului, dar care mi-a dat revista Alerg sau
precum Catalin, care a ajuns abia la sfarsitul filmului, venind cu greu de la
Constanta, dar care i-a adus lui Lucian, in dar, un pumn de scoici de la malul
marii.
duminică, 26 iulie 2015
Transfier vs. Triathlon Challenge Mamaia sau Cum David l-a invins pe Goliat
Ieri,
25 iulie 2015, am participat la prima editie a triatlonului Transfier, concurs
desfasurat pe Transfagarasan, intre Lacul Vidraru si Balea Lac.
Pana
ieri am considerat, fara doar si poate, ca Triathlon Challenge Mamaia
este cel mai tare triatlon din Romania. Este organizat de o echipa de profesionisti
si astfel este absolut normal sa fie “impunator si grandios”. Iar anul acesta,
se va organiza cea de-a saptea editie, motiv pentru care, nu este nicio
surpriza cand citesti pe site-ul oficial ca organizatorii il numesc “cel mai
mare triatlon din Europa de Est si Balcani. Cel mai asteptat triatlon din
Romania.”
Insa
acum, pot afirma, fara nicio ezitare, ca Triathlon Challenge Mamaia este,
comparativ cu Transfier, precum Goliat,
din pilda Vechiului Testament.
Desi
a fost doar prima editie, Transfier, organizat de o echipa de voluntari cu un
suflet mare, a distrus, la fel ca in povestea biblica, dintr-o singura lovitura, Triathlon Challenge Mamaia.
Diferenta
cea mai mare intre cele doua competitii este urmatoarea: la Transfier, sus in
Muntii Fagaras, poti simti cu adevarat prezenta lui Dumnezeu. Iar organizatorii
Transfier au avut curaj si incredere in Dumnezeu.
CUM
A FOST CONCURSUL?
Inot in lacul
Vidraru:
-
apa curata, cristalina;
-
temperatura ideala (circa 21 grade);
-
am inotat in forma unui triunghi avand malul in imediata apropiere. Acest fapt,
dar si prezenta numeroaselor ambarcatiuni (barca cu motor, SUP-uri) mi-au dat o
senzatie de siguranta deplina.
Ciclism pe
Transfagarasan:
-
circulatia inchisa pe o distanta de 45 km, intre Lacul Vidraru si Balea Lac;
-
peisaje superbe, aer curat, soare;
-
mersul “la plasa” si taierea curbelor au fost interzise. Regulamentul a fost
urmarit si respectat. Am inteles ca s-au acordat, din acest motiv, chiar si
penalizari. Daca este asa, e foarte bine;
-
punctele de hidratare si alimentare au fost bine pozitionate;
-
am trecut pe langa Manastirea Sfantul Ilie Tesviteanul-Piscul Negru.
Alergare pe
Transfagarasan, de-a lungul lacului Vidraru:
-
alergare pe sosea, cu multe urcari si coborari;
-
soare, dar si umbra din cand in cand;
-
puncte de hidratare si alimentare din 3 km in 3 km. La
cererea unor participanti, organizatorii au completat lista cu produsele aflate
la unul dintre punctele de hidratare: au aparut la un moment dat cateva sticle
de Cola. Desi in mod normal nu beau Cola, acele cateva guri de Cola au fost
precum o binecuvantare;
-
am trecut pe langa multe troite aflate la marginea drumului.
Sosirea:
-
dupa ce am urcat 390 de trepte, pana la statuia lui Prometheu, “omul de fier”,
am ajuns la linia de sosire, unde m-am semnat pe un panou, in dreptul locului
pe care am terminat. Privelistea de acolo, de langa “omul de fier”, este cu
adevarat superba. Barajul Vidraru, lacul Vidraru si muntii care se inalta in jur
sunt precum acest triatlon (Transfier): UN VIS.
OBSERVATII
SUPLIMENTARE:
1.
Pe paginile de internet ale celor doua concursuri, descrierile oficiale sunt
urmatoarele:
“Cel mai mare
triatlon din Europa de Est si Balcani. Cel mai asteptat triatlon din Romania. Impunator
si grandios.” (Triathlon Challenge Mamaia)
“Cel mai greu.
Cel mai frumos.” (Transfier)
2. Sfanta Scriptura ne povesteste
despre poporul israelitilor, ocrotiti de Dumnezeu, care au fost atacati de
catre un neam razboinic si crud. Cele doua armate stateau fata in fata
asteptand lupta. Dintre filisteni - caci asa se numeau dusmanii
israelitilor - a iesit un luptator cum nimeni nu mai vazuse, un adevarat urias,
cu o sulita imensa in mana, cu platosa si scut, si cu un coif de arama. Numele
sau era Goliat - uriasul neinvins. Si Goliat a inceput sa strige la ostenii
israeliti, infricosati deja de statura lui impunatoare:
- Hei, fricosilor, alegeti un barbat adevarat dintre voi si sa vina acela sa se lupte cu mine! De ma va dobori, noi toti vom fi invinsi si va vom lasa in pace. Dar daca eu il voi invinge, atunci veti fi robii nostri si ne veti sluji noua! Haideti, lasilor, nu are nimeni curaj?
Dar nici unul nu cuteza sa iasa in
fata si sa se lupte cu monstrul acela.
David vrea sa lupte singur
David, un tanar simplu si
credincios, veni chiar atunci in tabara israelitilor, la fratii sai mai mari.
El era pastor si pazea in fiecare zi oile tatalui sau, iar atunci cand vreun
animal salbatic ataca turma, David nu se pierdea cu firea, ci azvarlea pietre
cu prastia sa pana ce alunga fiara. Era, insa, prea tanar pentru lupta si de
aceea nu era inca soldat. Dar auzind David botjocurile lui Goliat, a iesit in
fata armatei pentru a se lupta cu el.
Vazandu-l atat de tanar si fara arme Goliat il privi cu dispret si ii striga:
- Cum indraznesti sa vii sa te lupti cu mine, pastorule? Te vad cu un toiag si cu pietre in desaga, ce crezi ca eu sunt caine, sa ma alungi astfel?
- Esti mai rau decat un caine, om
rau si fara credinta, i-a raspuns David. Tu vii impotriva mea si a neamului meu
cu razboi, dar Dumnezeu este de partea mea si eu te voi birui!
Lupta incepe !
Amandoi s-au repezit unul spre
celalalt, Goliat ridicand amenintator lancea sa, gata sa-l sfarame pe micul
David dintr-o lovitura. Dar acesta nu s-a sperit si iute si-a scos din traista
prastia sa ce o purta mereu la camp, insfaca o piatra si invartind cu putere
prastia deasupra capului sau, slobozi dintr-o data piatra, care zburand il lovi
pe Goliat drept in frunte.
David invinge
Uriasul s-a prabusit dintr-o data,
fara suflare, la picioarele lui David. Uimiti, filistenii au fugit care incotro,
temandu-se de israelitii care acum strigau de bucurie. David a avut curaj si
incredere in ajutorul lui Dumnezeu. Chiar daca Goliat era un razboinic puternic
si viteaz, tanarul David l-a biruit, caci dreptatea era de partea sa,
fiindca"Dumnezeu sta impotriva celor mandri, iar celor smeriti le da har!”
sâmbătă, 25 iulie 2015
duminică, 19 iulie 2015
miercuri, 1 aprilie 2015
Abonați-vă la:
Postări (Atom)