SoluKhumbu Trail - Nepal

Intre 6 si 28 noiembrie 2010, Serban si Cristian Chiurlea participa la SoluKhumbu Trail, o cursa de alergare in 12 etape, ce insumeaza aproximativ 220 km si 20.000 m diferenta de nivel.

Luni, 8 noiembrie

Sosire in Kathmandu

Marti, 9 noiembrie

Kathmandu

Miercuri, 10 noiembrie

Transport cu autobuzul Kathmandu - Jiri

Joi, 11 noiembrie - etapa 1

Jiri (1950m) - Durali (2700m) - Kenja (1650m)
  28 km/+1650m/-1890m

Rezultate etapa 1 (28 km):
Serban Chiurlea 5 ore 17 min
Cristian Chiurlea 6 ore 55 min

la linia de start

Vineri, 12 noiembrie - etapa a 2-a

Kenja (1650m) - Lamjura La (3530m) - Jumbesi (2680m)
  16 km/+1950m/-855m

Rezultate etapa a 2-a (16 km):
Serban Chiurlea 4 ore 14 min
Cristian Chiurlea 5 ore 33 min

Sambata, 13 noiembrie

  Jumbesi : aclimatizare in Langaté (4000m)

4000 m altitudine

  Duminica, 14 noiembrie - etapa a 3-a  

Jumbesi - Konglemadanda (4300m) - Beni (3340m)
  15 km/+965m/-635m

Rezultate etapa a 3-a (15 km):
Serban Chiurlea 3 ore 51 min
Cristian Chiurlea 5 ore 12 min

4300 m altitudine

Luni, 15 noiembrie - etapa a 4-a   

Beni Dokhunda lake (4550m) - Taksindu (2960m)
  20 km/+500m/-1160m

Rezultate etapa a 4-a (20 km):

Serban Chiurlea 2 ore 18 min

Cristian Chiurlea 3 ore 45 min

Intrarea in satul Taksindu (2960m)

Elevi din Taksindu

Ceremonie si dans sherpa in onoarea alergatorilor 



Marti, 16 noiembrie 

 Transfer din Taksindu (2960m) la Kharikhola (2270m)
+400m/-1250m

Copii in Kharikhola

Miercuri, 17 noiembrie - etapa a 5-a  

Kharikhola (2040m) - Phakding (2495m)
  26 km/+1800m/-850m

Serban Chiurlea 4 ore 25 min
Cristian Chiurlea 6 ore 07 min

Joi, 18 noiembrie - etapa a 6-a 

Phakding (2610m) - Konde (4150m) - Thamé (3800m)
  19 km/+2100m/-900m

Serban Chiurlea 5 ore 03 min
Cristian Chiurlea 7 ore 29 min

Vineri, 19 noiembrie - etapa a 7-a 

Thamé (3800m) - Lunden (4380m)
  10 km/+700m/-100m 

Serban Chiurlea 1 ore 35 min
Cristian Chiurlea 2 ore 10  min

Sambata, 20 noiembrie - etapa a 8-a

Lunden (4380m) - Rinjo Pass (5360m) - Gokyo Ri
  11 km/+1340m/-850m

Serban Chiurlea  3 ore 53 min
Cristian Chiurlea 5 ore 21 min

varful Everest

 Duminica, 21 noiembrie
Gokyo Village (4800m) - Gyazumba (5500m) - Gokyo Village
  15 km/+700m/-700m

satul Gyoko (4800m)

Luni, 22 noiembrie – etapa a 9-a

Gokyo Village (4800m) - Cho La (5330m) - Lobuche (4970m)
  20 km /+1200m/-700m

Serban Chiurlea  5 ore 13 min
Cristian Chiurlea 6 ore 43 min

Marti, 23 noiembrie - etapa a 10-a

Lobouche (4970m) - varful Kala Patar (5545m) - Périché (4260m)
  15 km/+600m/-1310m

Serban Chiurlea  1 ora 42 min
Cristian Chiurlea 2 ore 31 min

satul Gora Shep (5200m) si Kala Pattar (5545m)

varful Kala Pattar (5545m)

varful Everest (8848m) 

Miercuri, 24 noiembrie - etapa a 11-a 

Périché (4240m) - Namché (3440m)
  22 km/+1375m/-2146m

Serban Chiurlea  4 ore 17 min
Cristian Chiurlea 6 ore 39 min

Namché (3440m)

Joi, 25 noiembrie - etapa a 12-a 

Namché (3440m) - Lukla (2860m)  15 km/+620m/-1230m­

Serban Chiurlea  2 ore 17 min
Cristian Chiurlea 3 ore 24 min

Rezultat final (217 km):

Serban Chiurlea 44 ore 12 min

Cristian Chiurlea 61 ore 49 min

Vineri, 26 noiembrie 

  Transfer Lukla - Kathmandu

Sambata, 27 noiembrie 

  Seara de gala si premierea

Pe scurt din Katmandu

Suntem de doua zile in Katmandu si am inceput sa ne revenim.
A fost una dintre cele mai tari chestii pe care le-am facut. Zi de zi am avut de infruntat frig, ploaie, haine ude si murdare, mancare monocromatica (orez, terci, cartofi si muuuuuult ceai), dormit la altitudine si in conditii de iarna, etc. S-a acumulat muuuulta oboseala si fiecare pas a devenit o provocare. Respiratia la peste 4500m nu mai seamana deloc cu ce eram obisnuiti acasa. Ai de multe ori senzatie de lesin in timp ce alergi. Iar cele trei zile asa-zise de aclimatizare/odihna au fost mai dure decat etapele normale, terminandu-le de fiecare data seara tarziu la lumina frontalei.
Peisajele si oamenii intalniti au schimbat totul. Nu exista suficiente cuvinte sa descrie maretia varfurilor acoperite de gheata si zapada. Peisajul Everestului din Kala Patar la 5550m este absolut inaltator. Toti saream in sus de bucurie si ne pupam ca fratii, a fost super impresionant sa vezi 50 de oameni in toata firea plangand de bucurie. Porterii sunt un fel de roboti de carat, pentru ei 70-80km pe poteci de munte la 5000m, in papuci, este o :"another boring office day".
Toti sunt surazatori, iar staff-ul compus in general din serpasi, ne-a lasat masca cu spiritul lor de sacrificiu. Se trezeau primii si tot timpul nu faceau decat sa munceasca pentru noi. Nu puteai ridica o mana fara sa vina un serpas sa te intrebe daca nu ai nevoie de ajutor. Impresionat!
Clasamentul nu reflecta total adevarul. Serpasii ar trebui sa mearga separat caci sunt efectiv din alta specie, una adaptata de mii de ani la conditiile dure din Himalaya. Apoi au fost multi care au plecat cam tare si dupa cateva etape au renuntat, dar ulterior au fost re-integrati in clasament pentru ca sa dea bine.
Tata a fost indelung aplaudat de toti participantii la premiere. A impresionat pe toata lumea cu vointa lui de a continua etapa dupa etapa, mai ales ca a facut ultimele patru etape cu un genunchi dureros si blocat. Cred ca multi il vedeau scos cu elicopterul, eu insa am crezut in el tot timpul.
Multumim celor de acasa care ne-au urmarit si ne-au trimis mesaje. Au contat foarte mult pentru moral.

Toate bune,
Serban

Tata, Fiu si varful Everest

Fragmente din povestea scrisa de Serban:

Castigam repede inaltime pe o cresta si iesim intr-o sa la 4100m exact la fix pentru o panorama de vis cu varful Numbur: 6959m. Este primul varf himalayan pe care-l vad de aproape si efectul este daramator. Este ireal de mare si-mi ia momente bune ca sa pot sa inteleg dimensiunile.

De fiecare data cand ma culc ma intreb daca voi reusi sa dorm cat de putin si de fiecare data descopar ca mai este loc de mai rau. In noaptea care a trecut a fost asa de frig incat de multe ori nu puteam respira aerul rece. Apoi orice efort de intoarcere de pe o parte pe alta atragea dupa sine o senzatie de sufocare si respiram zgomotos pe gura de cateva ori pentru a regasi suflul. In somn ca in alergare, asa ceva nu am mai trait!

Etapa de astazi ne va purta pentru prima oara peste 5300m, prin Renjo Pass si apoi pe varful Gokyo, in total 11km. Toti am crezut ca va fi usor. Daca nu pleci usor si nu iti asculti respiratia si bataile inimii te trezesti sufocat si efectiv ai senzatia ca te strange cineva de gat urmand sa mori.

Poteca este facuta din stanci asezate in trepte uriase, - oare cine a muncit la ea ?- ma chinui sa pic cu pasii in cadenta cu urmatoarea treapta, stang-drept-stang si usor de tot ajung la inaltimea lui Renjo Pass la 5350m. Exact in fata, de partea cealalta a seii, se vede lacul Gokyo albastru-verde si matematic pe jumatatea lui, drept in sus EVERESTUL! Ai senzatia ca poti pune mana pe el! Cu oxigenul care mai este in plamani dau un strigat de bucurie. Peisajul este fabulos, si nu pot descrie in cuvinte maretia degajata de muntii din fata mea. Este mai frumos decat in orice vis si orice poza pe care am vazut-o inainte. Nu pot decat sa-i multumesc lui Dumnezeu pentru atata frumusete.

Si cum lumea apartine celor indrazneti, suntem rasplatiti cu vreme buna odata ajunsi pe varf. Ca prin minune norii se risipesc, si in fata noastra apare impunatoarea fata vestica a varfului Nuptse (7861m). Este cel mai fantastic mozic de gheata, zapada si stanca pe care l-am vazut vreodata. Apoi usor, usor ceea ce credeam ca este un nor se risipeste si apare in toata splendoarea Everestul. Suntem la 5550m si inaltimea acestuia 8848m ne lasa muti de uimire. De fapt suntem atat de entuziasmati incat ne imbratisam toti ca fratii. Simtim o bucurie enorma si nevoia de a o impartasi.

Tata la varsta sa este aclamat ca un erou; serpasii din respect aveau sa-l insoteasca pe ultimii kilometri exact ca masinile de politie ce conduc o coloana oficiala.

Povestea integrala: http://chiurleas.blogspot.com/

1 an de alergare de grup in IOR

In data de 7 noiembrie 2010 Ro Club Maraton a sarbatorit 1 an de alergari de grup organizate in Parcul IOR.

Alerg, deci exist

Fragmente din interviul realizat de hotnews.ro cu Marian Chiriac

De ce alergi?
Pentru ca simt ca traiesc intens atunci cand alerg.

Cati kilometri alergi pe zi?
Nu am o medie zilnica. Depinde si de obiectivul, respectiv cursa de alergare pentru care ma pregatesc. Ajung insa la 50-60 km pe saptamana.

Ce mananci? Ce bei?
Sa stii ca in momentul in care faci constant miscare, organismul tau incepe sa ceara in mod natural o anumita hrana: mai usoara, mai putin grasa, fara prajeli. Asadar, mananc aproape orice. La fel, nu beau ceva special. Desigur, exista anumite bauturi energizante si care te ajuta la refacerea organismului dupa efort. Folosesc asa ceva, atunci cand e cazul. Beau foarte rar alcool. Si foarte putin.

Lectia cea mai mare pe care ai invatat-o de cand alergi. Bucurii, dezamgiri…
Sunt mai multe lucruri frumoase pe care le-am invatat de la alergare. Le enumar aleatoriu: am invatat sa fiu mai ordonat, sa reinvat si sa nu uit sa visez, sa inteleg ca exista o bucurie speciala chiar si in suferinta, acum stiu mai multe lucruri despre solitudine si camaraderie. Poate suna straniu, dar nu am avut parte de dezamagiri. Ocazional, mici tristeti, legate de faptul ca nu am alergat atat de bine pe cat as fi vrut sau ca a trebuit sa abandonez.

Ce este “Alerg”?
"Alerg" este o revista dedicata alergarii. E o revista realizata impreuna cu mai multi prieteni, carora le multumesc acum in gand, si dedicata tuturor celor care sunt prieteni sau care vor sa se imprieteneasca cu alergarea. Mi-am dorit sa existe o revista despre alergare pentru a arata in acest fel ca alergarea nu e doar efort fizic, transpiratie siroinda si muschi frematand, ci si un fenomen social si cultural, cu o istorie (deci demnitate) proprie, cu trairi specifice, cu un mod anume de raportare la viata insasi.

Sunt fumator, beau destul de mult, am scolioza si nu fac miscare. Ce sfat ai pentru mine?
Bucura-te de ceea ce esti. Daca nu iti convine, schimba-te.

Sursa: hotnews.ro