sâmbătă, 21 septembrie 2019

TriChallenge Mamaia 2019

Ce bine si placut este cand fratii alearga impreuna!


Dupa experienta de anul trecut, cand prietenul meu Mugur a alergat cu o tura mai putin, fiind astfel descalificat la primul sau triatlon, anul acesta motivatia lui principala era de a termina cu bine proba olimpica (1500 m inot, 40 km ciclism si 10 km alergare). Totodata, era evident ca urma sa ne "luptam" si unul cu altul!

Stiam ca a facut progrese atat la proba de inot, cat si la alergare, toate acestea pe langa antrenamentele la ciclism, proba lui preferata.

Strategia mea a fost urmatoarea: sa ies inaintea lui din apa, sa incerc sa merg cat mai bine pe bicicleta, astfel incat sa ma ajunga cat mai tarziu, iar in cazul in care ma depaseste, sa il prind eu la alergare si apoi sa ajungem impreuna la sosire.


Inotul in mare, cu valuri, este o reala provocare. La intrarea in apa am simtit ca mi se taie respiratia astfel ca am fost nevoit sa inot primii 200 metri mai mult in stilul bras... Ulterior am aflat ca si Mugur a avut aceleasi trairi, fiind nevoit chiar sa se opreasca si sa se tina cateva minute de barca de salvare. S-a gandit chiar si sa abandoneze, insa a reusit sa se linisteasca si sa continue proba de inot (1500 m), pe care a terminat-o in 45 minute, in timp ce eu am terminat-o in 39 minute.


Stiind ca Mugur este un ciclist mai bun decat mine, singura mea sansa era de a reusi sa stau in plasa unui ciclist aflat cu o tura inaintea mea. Nici nu am intrat bine pe traseu si vad trecand pe langa mine pe un alt ciclist. Nu am stat pe ganduri, am marit viteza si m-am pozitionat in spatele lui, unde, fiind foarte multumit de viteza cu care mergeam, am stat timp de sase ture, adica pana in momentul in care el si-a terminat cele sapte ture. Multumiri, Klimenko Vladimir! (uitandu-ma ulterior in clasament, am aflat ca Vladimir a terminat pe locul 17 la general si pe locul 1 la categoria +60 ani!)


Desigur ca din cand in cand urmaream pe contrasens sa vad ce face Mugur: il vedeam cum se apropie usor-usor de mine! Trebuie sa subliniez faptul ca el a mers mult timp impreuna cu Razvan Ene, care era cu doua ture inaintea lui si a terminat triatlonul pe locul 2 la general!



Pedaland cu aproximativ un minut mai repede decat mine pe fiecare tura, Mugur a recuperat cele sase minute si m-a ajuns in tranzitia ciclism-alergare. Astfel am intrat impreuna in ultima proba, pe care a parcurs-o umar langa umar, pana la linia de sosire. Dat fiind faptul ca el a simtit cateva dureri la gambe, am alergat usor, am povestit si dupa ce si-a revenit, am pastrat acelasi ritm si ne-am bucurat cu adevarat de cursa!



Dupa terminarea cursei am mers la hotel unde am stat pe balcon si am urmarit proba de ciclism din cadrul Cupei europene de triatlon, organizata exemplar de catre Smartatletic!

Deja asteptam cu nerabdare editia de anul viitor!


sâmbătă, 7 septembrie 2019

Transfier 2019

Transfier este mai mult decat un concurs de triatlon. 
Este o lupta crancena si continua cu sine!

In cateva cuvinte, editia din acest an poate fi descrisa asa:
  • Linistea - avand in vedere locul desfasurarii (lacul Vidraru si Transfagarasan, cu traficul auto inchis) numarul spectatorilor este, din pacate, foarte redus
  • Rabdarea - pentru a parcurge intregul traseu, cu diferente mari de nivel, mi-am spus de nenumarate ori in gand: "Rabdare, rabdare, rabdare"
  • Ursii - situatia ursilor din zona Transfagarasanului este o reala problema. Mentionez doar un exemplu: la proba de ciclism am ajuns, in urcare, din urma un alt participant si ajungand aproape de el am tusit, iar reactia lui spontana a fost "Am crezut ca e un urs!" Dupa terminarea concursului insa, fiind deja in masina, pe traseul de alergare am vazut un urs pe marginea drumului!  
Multumiri organizatorilor si felicitari tuturor participantilor!

Multumiri speciale celui pe care Dumnezeu mi l-a scos in cale si m-a ajutat cu o cheie imbus, cu ajutorul careia am strans cele patru suruburi cu care este fixat ghidonul! La coborare, probabil ca de la trepidatii, acestea au inceput sa se desurubeze... Este drept ca nici eu nu le-am verificat inainte de concurs!


Cu Razvan Ene si Beres Hunor
 
Din privirea mea se citeste clar ce gandeam: 
"Ursul? Nu, fotograful (Radu Cristi) in masina!" :)