Semimaraton Dresda

21 octombrie 2001

Organizatorii au pus la dispoziţia concurenţilor cu bugete restrânse o sală de sport. Şi astfel dorm în noaptea dinaintea semimaratonului împreună cu vreo alţi 60 de participanţi într-o sală imensă, fiecare pe izoprenul şi în sacul lui de dormit. Mă impresionează respectul reciproc dintre participanţi, toţi vorbesc în şoaptă şi după ce se stinge lumina la ora 23:00, fapt ştiut dinainte, în câteva minute se aşterne o linişte care ascunde tensiunea fiecăruia dintre noi. Probabil mai sunt alergători ca mine, la prima participare, iar alţii îşi doresc să îşi depăşească propriul record la proba de mâine. A doua zi, dimineaţa, ne îndreptăm cu toţii cu tramvaiul spre linia de start. Buna organizare se ilustrează încă o dată prin faptul că nu avem nevoie de bilete pentru transport, fiind şi ele incluse în taxa de participare. 

Îmi propun să alerg în ritmul meu şi mă bucur de traseul concursului, care porneşte din centrul oraşului, trece printr-un parc şi apoi urmează cursul Elbei. Ajung la finish după 1 oră şi 31 minute şi dedic restul zilei vizitării centrului istoric al Dresdei.