2500 de ani de la primul maraton

Numar record de participanti la ATENA MARATON la aniversarea celor 2500 de ani de la primul maraton.

Mai mult de 12.500 de persoane au parcurs duminica, 31.10.2010, acelasi traseu pe care mesagerul Pheidippides il strabatea in urma cu 2500 de ani.

Desi se confrunta cu consecintele grave ale crizei economice, bugetul alocat de Grecia pentru acest eveniment a fost sporit. Cheltuielile s-au ridicat la 1,5 milioane de euro, fata de cei 900.000 euro alocati pentru maratonul din anul anterior. Organizatorii spera ca profitul obtinut in urma activitatilor turistice din Atena sa creasca cu aproximativ 25 milioane de euro datorita numarului mare de participanti internationali prezenti la maraton.

In anul 490 a.Ch. armata ateniana i-a invins pe persi in Batalia de la Marathon. Potrivit legendei, un mesager, Pheidippides, a alergat pe o distanta de 42km pentru a anunta la Atena victoria asupra Persiei. Legenda spune ca mesagerul Pheidippides a murit in urma acestei curse din cauza oboselii si a deshidratarii.

Sursa: hotnews.ro; athensclassicmarathon.gr

Aventura unui semimaraton

Am inceput sa alerg in vara anului trecut, insa prefer sa spun ca m-am apucat de alergare anul acesta. De ce? Pai pentru ca ceea ce faceam anul trecut cu greu se poate numi alergare. Dupa 3 luni, ajunsesem doar la intervale de cate 10 minute si ma uitam lung la alergatorii care faceau ture intregi de lac! Mai mult ma jucam de-a alergatul, gafaind si ocupand locul pe banda de alergare din Herastrau.

Prin Mai 2010 am inceput sa merg la crosuri. Ingramadita intre alergatorii de la startul crosului Forever Living, ma intrebam ce oare caut eu acolo. Chiar o sa particip la un cros? Nu am scapat de emotiile dinaintea unei curse nici acum. Nu cred ca as vrea sa scap de ele vreodata.

Am participat apoi la crosul Locomotiva la sfarsitul lunii. A fost un moment important: aproape prima tura alergata de Herastrau si, mai vital, primul contact cu Ro Club Maraton. Alergarea inca nu este sport de masa in Romania, iar pentru mine cel putin, ca alergatoare, mi-a lipsit enorm conversatia pe care o poti purta numai cu cineva care-ti impartaseste pasiunea. Asa ca m-am inscris in club si nu am regretat nici o secunda. Au urmat multe crosuri si incet, incet, am cunoscut mai multi oameni pasionati de alergare. Desi majoritatea oamenilor ar crede ca alergarea este o actiune solitara, am constatat ca leaga cele mai frumoase prietenii. Alergatorii au alt fel de trasaturi, si nu ma refer la cele fizice. Alergarea te purifica, te pune fata in fata cu tine insuti si te schimba. Cel putin in cazul meu, alergarea m-a transformat intr-o persoana mai buna, mai echilibrata si mai relaxata.

Autor: Iuliana Niculescu
Text integral: Jurnalul unui semimaraton

Crosul Sectorului 6 - 24.10.2010

Distanta: 3 km

Stadionul Steaua - Hipermarket Cora Lujerului

MTB Parcul Natural Comana - 23.10.2010

TeamXpert Bike Fest

Traseul Lacul Comana

MTB - 35 km

Timp final: 1 ora 50 min

Dupa o saptamana ploiasa, plina de emotie si de nerabdare, a venit si ziua mult asteptata.

Stiu ca Lavinia este antrenata!
Doar merge incepand din luna augst de trei ori pe saptamana la spinning.

Si nu isi doreste altceva decat sa termine in siguranta 

PRIMUL EI CONCURS DE MTB!  

Dani este si el antrenat!
Are deja si experienta: acesta este al doilea lui concurs de MTB.

Doar ploaia din ultima saptamana poate sa influenteze desfasurarea in siguranta a concursului.Insa azi, vremea tine cu noi: desi e rece, soarele ne incalzeste si suntem cu totii nerabdatori sa pornim pe traseu.



Peste 250 de participanti



Primii 2 kilometri ii parcurg alaturi de Lavinia.

Imi place ca se simte bine si ca se bucura de atmosfera creata de concurs si de peisaj.

Depasesc cativa participanti si il ajung pe Dani. Si el zambeste si imi confirma ca se simte excelent.

Semnele ploii din saptamana trecuta

 

Traseul nu a fost usor, insa a fost deosebit de frumos!

Acum sunt sigur: virusul concursurilor de MTB a pus stapanire iremediabil atat pe Dani cat si pe Lavinia.

Felicitari la amandoi!!

http://www.teamexpert.ro/comp.bikefest.html

Scrisoare catre un prieten alergator

Maratonul – de fapt, întregul proces mental si fizic de pregătire, de abordare, de punere în practică – e o formă de negare a ritmului obisnuit de existentă. Trebuie să îti pui ordine în viață, să înveti să prioritizezi si să alegi doar ce e mai important pentru tine, dar în acelasi timp să găsesti timp si disponibilitate pentru antrenamente sau odihnă (fără a uita însă familia, prietenii, serviciul, alte obligatii).

Maratonul (hai să numim generic procesul pomenit mai sus) e un “cutremur“ fizic si psihic care te scoate din amorteală, te pune în miscare, îti declansează orgoliul (pentru că vrei să termini, să câstigi sau, cel mai important, să te cunosti pe tine), te învată să renunti la scepticism (“vei reusi, se poate“) si la lipsa de încredere.

La maraton nu există compromis. Nu există cale de întoarcere. Se merge numai înainte. Există doar un drum de parcurs si o linie de sosire care te asteaptă.

Maratonul te învată adesea că trebuie să ai curaj pentru a trăi cu adevărat, pentru a fi fericit. Maratonul e o foarte bună modalitate de a cunoaste mai bine felul în care esti.

Ar mai fi un singur lucru pe care vreau să ti-l spun acum: desi la prima vedere pare un efort solitar, maratonul e totusi unul în care înveti si ce e camaraderie si cât de importantă e o vorbă de încurajare primită la momentul potrivit. Asa că la maraton nu vei fi singur.

Autor: Marian Chiriac

Text integral: http://alerg.ro/scrisoare-catre-un-prieten-alergator.html

Cum sa nu ramai fara bicicleta

• Lasă baltă cablul şi ia-ţi un antifurt solid, în formă de U. Costă în jur de 100 de lei, dar e o investiţie grozavă: câştigi bicicleta!
• Leagă doar de lucruri solide - degeaba ai un antifurt bun dacă-l prinzi de un gărduleţ sau un pomişor.
• Nu o lăsa noaptea în curte sau în scara blocului! Conform poliţiei, majoritatea furturilor se petrec aici. Dacă poţi, bag-o în casă.
• Fă-i câteva poze, notează-ţi seria cadrului şi păstrează factura, să poţi dovedi că e a ta!

Sursa: Cât de greu e să furi o bicicletă în Capitală? de Vlad Ursulean
          (Romania Libera)

Casiopeea - 10.10.2010

Crosul luptei impotriva cancerului la san

In Romania situatia cancerului de san poate fi considerata dramatica dacă avem in vedere ca mai mult de jumatate din bolnave sunt diagnosticate in stadii avansate si prin urmare costurile terapeutice sunt ridicate iar rezultatele mai putin bune (1).

Crosul Casiopeea are ca obiectiv:

1. informarea si sensibilizarea femeilor cu privire la modalitatile de depistare precoce a cancerului la san;

2. colectarea de fonduri, care sunt oferite asociatiilor implicate in combaterea acestei boli.

Sarcina tardiva si lipsa activitatii sportive pot favoriza dezvoltarea cancerului la san. Un mod de viata sanatos, din care sportul sa nu lipseasca, poate contribui la micsorarea riscurilor de aparitie a bolii.

Mihaela a fost diagnosticata cu cancer la san in luna mai 2010.

In august, ea a fost supusa unei interventii chirurgicale, iar acum urmeaza un tratament cu chimioterapie.  

Toti participantii la cros au alergat astazi si pentru Mihaela.

Cine nu a putut alerga, a sustinut-o de pe margine:

Sustinatorul cel mai apropiat al Mihaelei este Mihai, sotul ei.

Casatoria lor a avut loc acum o saptamana, in data de 2 octombrie 2010. 

Felicitari si cat mai multe alergari frumoase, impreuna! 

http://www.casiopeeacros.ro/



Campionii Sanatatii - 09.10.2010

9 octombrie 2010

Parcul IOR, Bucuresti

Desi a fost o zi rece si ploioasa, au alergat 115 cupluri parinte-copil.

http://www.maraton.info.ro/campionii-sanatatii-editia-2-a-video.html

Maraton Piatra Craiului - 02.10.2010

41 km alergare montana

Timp final: 6 ore 15 min

Nici mie nu imi vine sa cred!

Am participat la toate editiile MPC si am facut progrese de la an la an:

2006 - 7 ore 48 min,

2007 - 7 ore 47 min,

2008 - 7 ore 22 min,

2009 - 7 ore 10 min.

Mi-am propus anul acesta sa termin sub 7 ore.

E vineri seara. Ajung din timp la Casa de Cultura din Zarnesti pentru a-mi ridica numarul de participare. Il intalnesc pe Lucian si schimbam doua vorbe. Imi spune ca maine va fi rece si sa imi iau manusi si caciula.  Incepe sedinta tehnica. Lucian descrie traseul si portiunile cu o dificultate mai mare. Il urmaresc cu atentie, insa un gand incepe sa ma macine: nu am la mine nici manusi si nici caciula! Apoi Lucian ne spune ca inainte de start se va face o verificare a echipamentului obligatoriu. Daca nu imi da voie sa pornesc fara manusi si fara caciula? 

Plec impreuna cu Sebastian sa cautam un restaurant. Ca de obicei inaintea unui concurs, pastele sunt prietenele noastre. Cand aude ce comandam, chelnarul ne intreaba: "Nu va suparati, ce se intampla, ca toata lumea comanda azi paste?" Atunci am observat ca langa noi mai erau alte mese cu concurenti care comandasera si ei paste! 

Nu pot sa adorm! Ma gandesc doar la manusi si la caciula! De ce oare nu mi le-am luat? Citesc revista ALERG si intr-un final adorm...

   E sambata dimineata, ora 8. Ajung in centrul Zarnestiului si incep sa ma plimb in apropierea zonei de start. E destul de rece, insa nu ploua. Dar oare cum o fi in Saua Funduri? Ma uit la alti participanti. Nici ei nu au manusi. Ba da, uite ca unii au! Chiar si caciula! Il intalnesc pe Adi si stiu ca el este foarte bine pregatit. Doar este membru al lotului national de alergare montana! Vad ca are caciula pe cap si cu teama il intreb: "Ce crezi va fi frig? Oare am nevoie de manusi si caciula?" Raspunsul lui vine ca o usurare: "Eu voi alerga in tricou! Insa acum, inainte de start ia-ti haine pe tine sa iti tina cald!" Ah, Adi, nici nu stii cat de mult iti multumesc! 

Mai am insa de trecut de controlul lui Lucian:

"Salut Lucian! Am numarul 356." "Salut, succes!" 

Am trecut! Gata, cosmarul cu manusile si caciula a trecut. Acum ma uit in jurul meu si ma bucur cand vad cati participanti au venit la MPC. Am inteles ca peste 450.

La prima editie, in 2006 eram doar 50. Este fantastic! 

10, 9, 8 .... 3, 2, 1, START!!!!

De acum imi doresc sa nu ploua si sa termin in siguranta. Fiecare pas este foarte important, asa ca atentie maxima. Pornesc incet. Multi zarensteni au iesit in poarta sa ne vada. Majoritatea se uita, nu spun nimic si nici nu vreau sa stiu la ce se gandesc...   

Dupa 30 minute de alergare usoara pe drum incepe frumoasa urcare in sir indian prin Magura.

Cand ajungem iarasi pe drum mai putem schimba si cateva vorbe intre noi:

Foto: Nico Verhelst



In zona La Table ma apuca iarasi tristetea, ca in fiecare an, cand vad cum arata padurea defrisata...

De la stana Grind pana in saua Funduri incepe o lunga urcare. Insa stiu, eu am nevoie de o ora. De data asta insa, suntem multi, si urcam in liniste unul dupa altul. Ajung in saua Funduri dupa 2 ore si 39 min de la start. Anul trecut am ajuns aici in 2 ore si 53 min. Deci, stau foarte bine. Am recuperat acele 10 minute de care am nevoie pentru a ma incadra sub 7 ore.

Acum urmeaza portiunea cu gradul cel mai mare de dificultate. Trebuie sa fiu si mai atent!


Foto: Laurentiu Pavel

Foto: Laurentiu Pavel

In zona Marelui Grohotis beau primul Liquid SPONSER Energy Plus si apoi inainte de coborarea spre refugiul Spirlea mananc un baton SPONSER High Energy. Ajung la refugiu, care este la km 20 al traseului, dupa 3 ore 53 min de la start. De aici pana la Plaiul Foii stiu ca nu am nevoie de mai mult de 30 minute. Ma simt bine si alerg fara oprire.

Foto: Andrei Tanasie

Ce bucurie la punctul de alimentare! Gasesc struguri, banane, mere si mai ales supa calda. Beau doua pahare de supa si imi pun vreo trei pahare de ceai cald in Camelback. Vorbesc cu Sebastian, care imi spune ca are crampe. Ii spun ca eu ma simt bine si ca sunt in grafic sa ajung sub 7 ore. Pornesc si ma uit la ceas: au trecut 4 ore 25 min. Anul trecut de aici pana la refugiul Diana am facut o ora si de acolo inca una pana la finish. Asadar, as putea sa termin chiar si in 6 ore 30 min!?! Ar fi incredibil!

Tocmai am inceput urcarea spre Diana. E o urcare lunga, prin padure, care ai impresia ca nu se mai termina. Sunt insa calm. Stiu ca am nevoie de o ora pana sus. Au trecut 10 minute si incep sa depasesc alti participanti. Imi place ritmul meu. Ma simt bine. Au trecut 45 minute si il ajung pe Marian. Imi spune ca nu se simte bine, are ameteli. Incetinesc putin ritmul si incepem sa vorbim. Ii spun ca mi-a placut revista citita aseara iar el imi spune din exprienta lui de editor. Povestim si despre concursurile la care vrem sa mai participam si uite asa ajungem amandoi la refugiul Diana. 

Ma uit la ceas: 5 ore 20 minute. Cobor in alergare. Marian a ramas putin in urma, insa chiar in spatele meu parca alearga prea aproape de mine o fata. Ii spun ca daca vrea o las sa ma depaseasca. Insa nu vrea, imi spune ca prefera sa se tina de ritmul meu. Iar eu sunt oarecum multumit ca nu ma lasa sa incetinesc. Trec in viteza de Coltul Chiliilor si nu ma opresc la ultimul punct de alimentare. La un moment dat il aud pe Marian: "Hai Tudor, ca mi-am revenit!" Ma bucur si continui sa alerg. Ajungem impreuna aproape de drumul ce vine din Plaiul Foii. Alergam in paralel si simt pentru prima data durere in genunchi. Imi vine sa ma opresc, insa il vad pe Marian ce frumos alearga si trag de mine sa ma tin de el. Mai avem un kilometru iar ceasul meu arata 6 ore 8 minute. Incredibil! Mentin ritmul lui Marian si ajungem amandoi dupa 6 ore si 15 minute la linia de sosire. La intrarea in linia dreapta incepe lumea sa aplaude, o vad pe Cornelia care striga "Hai Tudor!" 

Ce atmosfera frumoasa!

Foto: Nico Verhelst

Marian imi multumeste ca l-am tinut de vorba pe urcarea spre Diana, iar eu ii multumesc ca a fost alaturi de mine pe ultimii kilometri.

Felicit si sunt felicitat de alti participanti. Pe unii ii stiu de la alte concursuri, iar cu altii tocmai am facut cunostinta in timpul acestui maraton. Unii au participat acum la primul lor concurs de alergare montana, iar altii au foarte multa experienta si rezultate extraordinare. Aflu ca Adi a ajuns primul! Abia astept sa se afiseze clasamentul oficial si sa vad rezultatele celorlalti prieteni.

Lucian, organizatorul concursului, se gandeste si la viitor si tocmai da startul Maratonului Piatra Craiului Junior:

 

http://maratonpiatracraiului.blogspot.com/